Mi-am amintit..... si eu faceam la fel cand eram copil. Baltile si baltocile parca aveau magnet, si topaiam in ele pana ma faceam fleasca. Stau si ma intreb: unde au stat pana acum aceste amintiri?
Si stiti ce? Am inceput sa topai intr-o baltoaca....
Si stiti ce? MI-A PLACUT!
10 comments:
....intr-adevar.....un copil te poate face sa privesti inapoi cu mai multa indulgenta.....si sa iti aduci aminte ca si tu ai fost candva copil....si sa iesi din canoanele si prejudecatile ce vin o data cu varsta matura....chiar te invata sa te bucuri de viata mai mult decat o faceai.....ptr ca acum vezi totul cu alti ochi....cu ochii inocentei....iar bucuria la aceste varste fragede nu e data de bani....si nici de alte lucruri materiale......e bucuria momentului....a clipei petrecute cu cei dragi.....e bucuria data de o balta in ploaie in care te poti afunda.....sau de o umbrela care te face dintr-o data sa te simti mai matur si mai smecker""....e o bucurie sincera.....pe care o descoperi in ochii copiilor si pe care credeai ca ai uitat-o....dar ea e acolo si reinvie de fiecare data cand ii privesti in ochi....
Despre copilarie..hmm...As vrea sa raman copil
Pentru totdeauna!
As vrea sa ma joc ,
Sa alerg desculta,
Sa construiesc castele de nisip ,
Si sa prind fluturi
Sa-mi pun cirese la urechi
Si sa fiu alintata.
Daca s-ar putea ,
As ridica ruga Lui Dumnezeu
Sa ramana mama mama,
Tata tata
Si sa nu devina bunic.bunica.
Si eu ,
Printesa lor iubita
Ce pacat ca nu se poate
Ca eu sa fiu copil mereu!
Legea firii este ca toti copiii
Sa devina parinti de copii
Si sa retraiasca copilaria
Cu ochi si suflet de parinti
Cat despre amintiri..
Cauta sa traiesti…amintirile sunt pentru cei batrani ( Paulo Coelho) :))
...eu ma astept sa aud vocea grijulie si ocrotitoare a mamei care il dojeneste cu dragoste ca se uda si va raci :-))
imi amintesc cand eram copil si faceam traznai care mie mi se pareau hazlii si inofensive, cum ma "certa" mama sa nu mai fac si eu imi spuneam in sinea mea, ca eu niciodata nu ii voi spune asa ceva copilului meu sau ca nu ii voi pune bariere cu cuvantul « nu » :-))
...si uite ca peste ani ma surprind zicand acelasi lucru copilului meu sau ma cenzurez cu greu in impulsul meu de a-i spune ce sau cum sa nu faca ceva.
...si nu incetez sa ma minunez cum statutul de parinte (piticul asta pe creier care iti spune ca gata, acum esti parinte!!!) iti poate schimba unghiul din care vezi lumea, viata, ce e bine si ce e rau, ce e alb si ce e negru si cum crezi tu ca le stii mai bine pe toate doar pentru ca tu esti cel/cea care are copii acum.Poate pentru ca stim ca trebuie sa devenim brusc responsabili, maturi, intelepti ?
...nu vi s-a intamplat si voua?
.......pana nu ai copii nu ii poti intelege cu adevarat pe parinti...si nu poti percepe sacrificiul lor la adevarata lui valoare....
dureros de adevarat, ishtar, dar asa este, ai perfecta dreptate!
da da ai dreptate ishtar
ok dragutule dar dupa 2 saptamini de ploaie mai pune si tu un pic de soare ca ne muram de tot.da si tu o vreme ca in Antalya.SANATATE MAXIMA!!!!
.....eu cred ca ptr andutzu sexy micutzu ar cam trebui sa te sacrifici si sa pleci in Antalya....si sa ii aduci soarele direct de la sursa.....la cat de fidel admirator iti esteeee.....si la cum iti anticipeaza el creatiile....parerea mea....
si daca tot vorbim despre sacrificii pentru admiratori cred ca am merita chiar sa ne iei cu tine in Antalya, sa ne duci pe toti la soare...
nu din egoism, dimpotriva...caci ar fi prea solicitant pentru tine sa aduci acel soare la noi :-)..parerea mea...
Eu va aduc cate ceva de peste tot pe unde merg. Asa ca atunci cand voi merge in Antalya, cu siguranta nu am sa vin cu mana goala....
Post a Comment