Timpul trece.... Cerculet cu cerculet anii se adauga. Dar oare cum s-ar putea masura mai bine acest timp? Prin a numara anii din ziua in care ne-am nascut pana in prezent? Numai faptul ca ai trait un numar de ani, iti da dreptul sa crezi ca ai 'trait' mult. Mi se pare prea simplista si 'goala' o astfel de abordare. Dar ce s-ar putea pune alaturi pentru a da substanta masuratorii: lucrurile care le-ai facut? persoanele pe care le-ai iubit? locurile prin care ai fost? joburile pe care le-ai schimbat?
2 comments:
Cand poti sa afirmi ca nu ai imbatranit degeaba?
Cred ca fiecare are propriile masuratori si acestea sunt mai relevante decat parametrii in care te masoara societatea: bani, casa, masina, pozitie sociala, nevasta/sot/amanta etc. Anii sunt intr-adevar o masura simplista pentru ca parul alb nu echivaleaza neaparat cu intelepciune sau respect castigat.
Unii se simt realizati daca sunt suport partenerului de viata, altii daca au copii si nepoti, altii prin pozitiile din firmele in care temporar lucreaza, altii daca reusesc sa aiba brad de Craciun in casa, altii daca isi fac vacante in zone exotice, altii daca au o multime de prieteni, altii daca au recunoasterea si aprecierea celor din jurul lor...
Eu cred ca valoarea de-a lungul anilor se solidifica in noi si nu in afara noastra si ca daca reusesti sa privesti in tine fara rusine la orice varsta si in ochii celor dragi, ai facut ceea ce trebuia, cum trebuia, cand trebuia.
Unii sunt oameni deosebiti care fac lucruri iesite din comun, altii sunt oameni deosebiti care fac lucruri normale, altii sunt oameni normali care fac lucruri normale si altii sunt oameni anormali care fac lucruri reprobabile. However, masuratoarea finala nu o facem noi... :-)
Excelenta revenire cu aceasta fotografie! Welcome back!
Eu una ma ghidez dupa urmatorul citat :"Nu te plange de timpul tau; daca-l gasesti rau, intreba-te ce ai facut ca sa-l faci mai bun?" (Th. Carlyle)... traiesc fiecare zi la intesitate maxima..fac tot ce-mi doresc..orice nebunie....iar daca ar fi sa mi se termine timpul...as regreta doar ca nu am reusit sa fac TOT ce-mi doresc..sa spun TOT ce as vrea sa spun... :)
Apropo de trecut...imi amintesc o poezie pe care am invatat-o cand eram mica..suna ceva de genul :
"Timpul, caracter sever,
îşi ţinea din scurt familia:
minutele, orele, secundele.
Un minut mai curios din fire,
vru să afle mai multe
despre sine,
dar pînă să afle ceva
deveni trecut. " :)
Post a Comment